Intervale Muzicale – ce sunt, și cum să le socotești ușor

In cartile ce trateaza teoria muzicala, capitolul intitulat „intervalele muzicale si rasturnarile lor” se afla undeva la inceput. De multe ori acest capitol se „sare” si nu i se acorda mare importanta, majoritatea cautand subiecte mai „spectaculoase”... moduri, substitutii, progresii armonice, etc.

DAR: absolut tot ce vei invata in muzica si ce vei canta la instrument are legatura cu aceasta lectie. O simpla privire si putem vedea ca nu doar gamele sunt compuse din intervale ci si acordurile, melodiile, tot ceea ce ascultam, tot ceea ce scriem, tot ceea ce cantam.

Intrebarile legate de armonie, moduri, game isi gasesc de multe ori raspunsurile in notiunile intervalelor. Sfatul meu?

... studiaza foarte serios aceasta lectie ...

Intervale muzicale

Inaltimea sunetului muzical consta in proprietatea acestuia de a fi mai grav sau mai acut.

In muzica numim „interval” distanta (raportul de inaltime) dintre doua sunete muzicale. Un interval muzical este alcatuit din doua elemente:

sunetul grav – denumit baza
sunetul acut – denumit varf

Cat de mari sunt intervalele?

Marimea lor se calculeaza in functie de numarul treptelor cuprinse intre baza si varful unui interval. De obicei acest numar se noteaza cu cifre arabe. Conform acestui principiu, intervalele se impart in:

Intervale simple

sunt acelea care se formeaza in cadrul unei octave:

secunda – 2
terta – 3
cvarta – 4
cvinta – 5
sexta – 6
septima – 7
octava – 8

Intervale compuse

Sunt intervalele ce depasesc ambitusul unei octave, fiind rezultatul adaugarii unui interval simplu la intervalul de octava:

nona – secunda peste octava – 9
decima – terta peste octava – 10
undecima – cvarta peste octava – 11
duodecima – cvinta peste octava – 12
tertiadecima – sexta peste octava – 13
cvartadecima – septima peste octava -14
cvintadecima – octava peste octava (dubla octava) – 15

Tip - de mentionat ca in scrierile de jazz/rock/pop cele mai folosite intervale compuse sunt 9, 11, 13 – adica nona, undecima, tertiadecima.

Si ca sa fie si mai usor e suficient sa le gandim ca fiind defapt secunda, cvarta, respectiv sexta.

De câte feluri sunt intervalele?

Aceste caracteristici se stabilesc in functie de numarul semitonurilor (ST) si tonurilor (T) cuprinse intre baza si varf. Astfel avem:

Intervale perfecte (p)

- au un singur aspect de baza, cel perfect:

cvarta perfecta – 4p – doua tonuri si un semiton
cvinta perfecta – 5p – trei tonuri si un semiton
octava perfecta – 8p – sase tonuri

Intervale „imperfecte”

– le-am numit asa deoarece pot avea doua apecte de baza: mari (M) si mici (m).

secunda mica – 2m – un semiton
secunda mare – 2M – un ton
terta mica – 3m – un ton si un semiton
terta mare – 3M – doua tonuri
sexta mica – 6m – patru tonuri
sexta mare – 6M – patru tonuri si un semiton
septima mica – 7m – cinci tonuri
septima mare -7M- cinci tonuri si un semiton

Ascendente

Descendente

Observatie:

intervalele perfecte si mari devin marite (+) atunci cand li se adauga un semiton. (cele mai intalnite sunt 2+, 4+, 5+,9+,11+)

intervalele perfecte si mici devin micsorate (-) atunci cand li se scad un semiton (cele mai intalnite sunt 4-,5-,7-)

TIP -

Invata la inceput intervale de pe note fara alteratii, si adauga diezi sau bemoli atunci cand ai nevoie.

Sa zicem ca tocmai ai calculat intervalul D-G, si ai descoperit ca este 4p.

Daca trebuie sa afli 4p de pe Db care e cu un ST mai jos ca D, nu e nevoie sa mai calculezi intervalul – cobori doar un ST de la G, asadar ai Gb.

Daca vrei sa afli 4p de la D# aplici aceeasti tactica si vei obtine G#.

Are sens?

Concluzie

Este esential sa cunosti foarte bine intervalele simple, pentru ca poti lasa intervalele compuse pe mai tarziu. Si desi pare complicat, daca le acorzi putina atentie vei intelege destul de repede cum functioneaza

Tema de lucru

descopera intervalele de mai jos, si scrie raspunsul corect intr-un comentariu

Identifică: